Boala Alzheimer este o boala a creierului care apare treptat si afecteaza in primul rand memoria, dar nu se opreste aici. Ea influenteaza si alte abilitati importante – cum vorbim, cum gandim, cum invatam lucruri noi sau cum luam decizii. Pe masura ce boala avanseaza, persoana isi pierde din ce in ce mai mult independenta si ajunge sa depinda de ajutorul celor din jur.
Este una dintre cele mai raspandite cauze de pierdere a autonomiei la varsta a treia, in toata lumea. Din pacate, in momentul de fata nu exista un tratament care sa vindece complet aceasta boala, dar cercetarile continua si aduc mereu sperante noi.
Care sunt cauzele bolii Alzheimer?
Boala Alzheimer apare din cauza unei degradari lente si progresive a neuronilor. La inceput, sunt afectate amintirile pe termen scurt, pentru ca neuronii din hipocamp – zona creierului responsabila cu memoria – incep sa se distruga. Treptat, procesul se extinde si cuprinde alte regiuni ale creierului, afectand gandirea, limbajul si autonomia.
Aceasta degradare este strans legata de modificarea a doua substante din creier:
- Peptidul beta-amiloid – o molecula prezenta in mod normal in creier, dar care la persoanele cu Alzheimer se acumuleaza in exces. Aceste depozite formeaza „placile amiloide” sau „placile senile”, toxice pentru celulele nervoase.
- Proteina tau – o proteina esentiala pentru structura si stabilitatea neuronilor. In Alzheimer, ea se modifica si isi pierde rolul normal. Neuronii se dezorganizeaza, in interiorul lor apar aglomerari numite „degenerescente neurofibrilare”, iar in final celulele nervoase mor.
Tot acest proces avanseaza foarte incet. De multe ori, pot trece chiar ani intregi pana cand simptomele incep sa fie vizibile in viata de zi cu zi.
Cum se raspandesc aceste doua tipuri de leziuni in creier?
Degenerescentele neurofibrilare (legate de proteina tau) si placile amiloide nu apar in acelasi loc, nici in acelasi timp si nici nu evolueaza la fel.
Degenerescentele neurofibrilare (DNF)
Totul incepe in hipocamp – partea creierului care ne ajuta sa tinem minte si sa invatam lucruri noi. De acolo, problemele se extind treptat catre alte zone ale creierului. Practic, pe masura ce mor mai multi neuroni, creierul se micsoreaza si functioneaza tot mai greu.
De asta, la inceput, Alzheimer se manifesta prin pierderi de memorie, apoi apar probleme de vorbire, de recunoastere a oamenilor sau a obiectelor si dificultati in a face gesturi simple. Cercetarile noi spun ca proteina tau se transmite de la un neuron la altul, ca un fel de lant, urmand conexiunile naturale din creier.
Placile amiloide
Ele functioneaza altfel. Primele depuneri se vad intr-o parte a cortexului, apoi se duc in hipocamp si dupa aceea in alte zone. Se raspandesc cumva invers fata de degenerescente, si interesant e ca aparitia lor nu merge neaparat in acelasi ritm cu simptomele bolii.
Inca nu se stie sigur ce apare prima: tau sau amiloidul. Ce e clar, insa, e ca pentru a pune diagnosticul de Alzheimer trebuie sa existe ambele tipuri de leziuni.
Alte leziuni implicate in Alzheimer
Pe langa aceste leziuni produse prin acumularea in exces a proteinelor anormale (tau si beta-amiloid), apar si leziuni generate de pierderi structurale si functionale in creier.
- se atrofiaza creierul (se micsoreaza)
- mor neuronii
- dispar sinapsele (legaturile prin care neuronii comunica intre ei)
- apare inflamatie in creier
- si scade productia unor substante care il ajuta sa creasca si sa se refaca.
Care sunt factorii de risc pentru boala Alzheimer?
Exista mai multi factori cunoscuti care pot creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer sau alte forme de dementa:
1. Varsta
Varsta este cel mai important factor de risc cunoscut. Totusi, dementa nu este o consecinta inevitabila a imbatranirii. Exista si forme cu debut precoce, atunci cand simptomele apar inainte de 65 de ani – acestea reprezinta pana la 9% dintre cazuri.
2. Mostenirea genetica
Studiile arata ca anumite gene pot face o persoana mai sensibila la Alzheimer – de exemplu, gene implicate in metabolismul peptidului amiloid, in inflamatie sau in comunicarea dintre neuroni. Pe de alta parte, exista si gene care par sa ofere o oarecare protectie impotriva bolii.
3. Mediul si stilul de viata
Riscul poate fi mai mare la persoanele sedentare, la cele care au suferit multe anestezii generale sau la cele cu factori de risc cardiovascular netratati, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea.
In acelasi timp, exista ceea ce se numeste „rezerva cognitiva” – capacitatea creierului de a compensa pierderea unor neuroni. Aceasta rezerva poate fi stimulata si intarita prin educatie continua, o activitate profesionala care solicita gandirea, dar si printr-o viata sociala activa. Astfel, aparitia primelor simptome poate fi intarziata, iar evolutia bolii – incetinita.
Care sunt simptomele?
Boala Alzheimer afecteaza in principal memoria, gandirea si comportamentul. La inceput, simptomele pot fi subtile: uitarea frecventa a unor lucruri obisnuite sau dificultati in gasirea cuvintelor potrivite.
Pe masura ce boala progreseaza, pot aparea dificultati in activitatile zilnice, confuzie, probleme de comunicare si schimbari de dispozitie. Simptomele evolueaza treptat, iar primele semne ale bolii Alzheimer pot fi dificil de observat fara atentie.
Pentru o descriere detaliata a simptomelor, inclusiv stadii si semne timpurii, vezi pagina noastra dedicata: Simptomele bolii Alzheimer: cum recunosti primele semne.
Cum se diagnosticheaza boala Alzheimer?
De cele mai multe ori, pacientul se prezinta la specialist din cauza dificultatilor in viata de zi cu zi: uita frecvent, are probleme in gestionarea activitatilor obisnuite, pierde reperele in timp si spatiu sau are schimbari de dispozitie.
Medicul de familie incepe printr-un interviu detaliat, pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor. Apoi urmeaza teste psihologice care evalueaza memoria si capacitatea de a indeplini sarcini simple.
De asemenea, diferite examene de imagistica permit vizualizarea placilor amiloide sau a atrofierii unor zone ale creierului, cum ar fi hipocampul. Atunci cand aceste elemente sunt prezente, boala Alzheimer devine principala suspiciune in fata unui sindrom de dementa.
Chiar daca nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, este posibil sa ii incetinim evolutia, mai ales daca diagnosticul este pus devreme.
Un diagnostic precoce ofera pacientului si familiei posibilitatea de a lua decizii importante pentru viitor, cat timp pacientul are inca toate facultatile de discernamant si capacitatea de a lua decizii.
Care sunt tratamentele in Alzheimer?
In prezent, nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, ceea ce face ca aceasta afectiune sa fie o povara atat pentru pacienti, cat si pentru familiile lor si pentru societate, mai ales in tarile cu populatie imbatranita.
Totusi, exista patru medicamente disponibile care pot ajuta la incetinirea evolutiei bolii sau la ameliorarea anumitor probleme de comportament: donepezil, rivastigmina, galantamina si memantina. Aceste medicamente nu vindeca boala, dar pot imbunatati gandirea, memoria, comunicarea si desfasurarea activitatilor zilnice.
Poate fi greu de trait cu boala Alzheimer, nu doar pentru pacient, ci si pentru familie si cei care ii ofera ingrijire. De aceea, tratamentul nu se limiteaza doar la medicamente, ci include si metode care sprijina bunastarea psihologica si imbunatatesc viata de zi cu zi a pacientului:
- Activitati artistice: pictura, sculptura, scris, muzica, teatru;
- Activitati fizice: gimnastica usoara, tai-chi, relaxare. plimbari;
- Activitati cognitive: ateliere de memorie si stimulare a creierului.
Aceste activitati ajuta pacientul sa aiba mai multa autonomie, sa se simta mai bine si sa mentina legatura cu cei din jur, facand boala mai usor de gestionat pentru toti cei implicati.
👉 Pentru pacientii care au nevoie de recunoasterea oficiala a gradului de handicap, la cabinet realizam si evaluare psihologica handicap, un pas important pentru accesarea drepturilor si serviciilor sociale.
Cum putem preveni boala Alzheimer?
Prevenirea bolii Alzheimer trece in primul rand prin un stil de viata sanatos.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), studiile arata ca putem reduce riscul de declin cognitiv si dementa daca:
- facem activitate fizica regulata;
- nu fumam si evitam consumul nociv de alcool;
- ne mentinem greutatea corporala in limite normale;
- consumam alimente sanatoase;
- mentinem tensiunea arteriala, glicemia si colesterolul la valori adecvate.
Alti factori de risc includ depresia, izolarea sociala, nivelul scazut de educatie, lipsa stimulului intelectual si chiar poluarea aerului.
Cate persoane sunt afectate de Alzheimer?
La nivel mondial, aproximativ 55 de milioane de persoane sufera de dementa.
Fara un tratament curativ, se estimeaza ca numarul acestora va ajunge la:
- 82 milioane in 2030,
- 152 milioane in 2050.
In fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.
Potrivit INSP, in Romania, in 2019, se estima ca 300.000 de persoane aveau boala Alzheimer.
In anul 2023 au fost raportate de catre medicii de familie 10.151 de cazuri noi de imbolnavire cu boala Alzheimer, numarul aproape s-a dublat fata de anul 2014, cand au fost raportate 6.299 de cazuri.
Femeile diagnosticate cu boala Alzheimer (6.226 cazuri) sunt intr-o proportie mult mai mare decat barbatii (3.925 cazuri); in mediul urban au fost raportate mai multe cazuri decat in mediul rural.
Care este speranta de viata dupa un diagnostic de Alzheimer?
In general, un bolnav de Alzheimer traieste intre 8 si 12 ani dupa diagnostic. Totusi, varsta conteaza mult:
- dupa 70 de ani: 7–10 ani,
- dupa 80 de ani: 5–7 ani,
- dupa 85 de ani: 3–5 ani in medie, in functie de starea de sanatate si ingrijire.
Boala Alzheimer – intrebari frecvente
Alzheimer este o boala ereditara?
In 99% dintre cazuri, nu este ereditara. Doar 1% dintre pacienti mostenesc un defect genetic de la unul dintre parinti. Aceste forme rare apar de obicei inainte de 65 de ani.
La ce varsta poate aparea Alzheimer?
De obicei, dupa 65 de ani. Aproximativ 3% dintre persoanele intre 65 si 80 de ani sunt afectate, iar procentul urca la peste 20% dupa 80 de ani. Totusi, exista si cazuri mai rare sub 65 de ani.
Se moare din cauza Alzheimer?
Nu direct, dar boala favorizeaza complicatii grave. Problemele de inghitire cresc riscul de pneumonie, una dintre principalele cauze de deces la acesti pacienti. Imobilitatea favorizeaza escarele, infectiile urinare sau caderile.
Se poate incetini evolutia Alzheimer?
Da, mai ales in fazele timpurii, prin: activitate fizica regulata, stimulare cognitiva (jocuri, lectura, discutii), alimentatie sanatoasa, in special de tip mediteranean, viata sociala activa, monitorizare medicala corecta.