Exista uneori un stadiu al bolii Alzheimer in care persoana draga tie devine iritabila. In fata unui astfel de comportament, poti simti o adevarata suferinta. Si este de inteles: agresivitatea unei persoane apropiate este unul dintre cele mai dificile simptome de gestionat, chiar si cu ajutorul medicamentelor. Din fericire, exista cateva strategii pe care le poti invata pentru a preveni sau macar pentru a face fata mai usor acestor episoade dificile pentru intreaga familie.
Este agresivitatea un simptom normal al bolii Alzheimer?
Cand se vorbeste despre boala Alzheimer si despre demente, te gandesti adesea la pierderea memoriei si la confuzia pacientului. Din pacate, simptomele bolii Alzheimer nu se limiteaza la aceste dificultati cognitive, deja foarte handicapante. Exista si diverse simptome neuropsihiatrice.
Agresivitatea face parte din aceste simptome neuropsihiatrice si este o tulburare de comportament frecventa la persoanele cu dementa. Varstnicii care sufera de boala Alzheimer tind sa aiba iluzii. De exemplu, pot crede ca familia le fura lucruri. Persoana in varsta poate deveni agresiva si iritabila chiar si fata de propriul sot sau sotie.
Pentru a diferentia boala Alzheimer de alte tipuri de dementa si pentru a evalua gradul afectarii cognitive, medicii folosesc diverse instrumente de evaluare, cunoscute generic drept test dementa. Un exemplu simplu si frecvent utilizat este testul ceasului, care permite observarea dificultatilor de orientare, planificare si intelegere spatiala, frecvent intalnite la persoanele cu Alzheimer.
Agresivitatea este frecventa si la persoanele in varsta cu dementa vasculara. In aceasta afectiune neurodegenerativa domina tulburarile de dispozitie, precum agresivitatea, agitatia si apatia (Benoit si colab., 2003, studiul REAL).
In perioadele de izolare si cu masurile de protectie impuse de riscurile de contaminare cu Covid-19, agresivitatea a devenit din ce in ce mai frecventa la persoanele cu demente. Acestora le-a fost greu sa inteleaga de ce totul s-a schimbat, iar vizitele celor apropiati s-au rarit, mai ales pentru cei care locuiau in centre rezidentiale. Gestionarea anxietatii a devenit atunci un aspect esential in relatia dintre ingrijitor si persoana ingrijita.
Este foarte important, inainte de toate, sa iti amintesti ca nu esti deloc responsabil pentru agresivitatea legata de dementa senila si ca persoana draga tie nu face acest lucru „intentionat”. Daca sotul, sotia sau copilul percepe acest comportament ca pe un atac personal, risca sa dezvolte o anxietate inutila.
Agresivitatea apare de obicei in anumite etape ale evolutiei bolii. Severitatea simptomelor si modificarile de comportament pot fi evaluate cu ajutorul scalei Reisberg, care descrie progresia bolii Alzheimer de la forme usoare pana la stadii severe.
Care sunt cauzele agresivitatii?
Oamenii de stiinta nu stiu exact de ce unele persoane cu boala Alzheimer devin agresive, in timp ce altele nu manifesta acest tip de comportament.
Cercetatori de la Universitatea din Kansas au aratat ca problemele de identificare reprezinta principalul factor de predictie al agresivitatii la persoanele cu boala Alzheimer. Se pare ca uitarea naturii anumitor lucruri sau a locului unde se afla poate declansa reactii agresive.
Alte studii sustin ca pacientii cu Alzheimer pot deveni agresivi din cauza efectelor secundare (dureri de cap, constipatie, greata etc.) ale unor medicamente prescrise pentru anxietate. Persoanele care nu mai pot comunica isi exprima astfel disconfortul provocat de aceste simptome, devenind si mai iritabile.
Primul lucru pe care il poti face pentru a face fata agresivitatii asociate bolii Alzheimer este sa incerci sa intelegi de unde provine si ce ascunde acest comportament.
- Agitatia si violenta persoanei bolnave inseamna ca ii este foame, sete sau ca este speriata?
- Este o reactie la un disconfort din mediul inconjurator?
Agresivitatea poate aparea si atunci cand o persoana cu dementa senila este frustrata si furioasa pe ea insasi, din cauza pierderilor de memorie. Ideile delirante si halucinatiile pot, de asemenea, sa intensifice agresivitatea. La fel si depresia asociata pierderii sentimentului de control pe care pacientul il resimte asupra corpului sau, a mintii si a mediului inconjurator.
Un sindrom confuzional, care apare uneori atunci cand starea de sanatate a persoanei varstnice se deterioreaza, se poate manifesta prin agitatie si agresivitate fata de cei din jur si fata de personalul de ingrijire.
Nivelul de functionare psihologica si sociala al persoanei poate fi evaluat cu ajutorul scalei GAFS, un instrument util pentru a intelege cat de mult afecteaza boala viata de zi cu zi si relatia cu cei din jur.
Cum poti preveni crizele de agresivitate legate de dementa senila?
Una dintre cauzele agresivitatii asociate dementei senile este, pur si simplu, un disconfort pe care persoana nu stie sa il exprime verbal. De aceea, este important sa incerci sa ameliorezi durerile cronice sau afectiunile medicale acute, care pot contribui la aparitia agresivitatii.
Observand comportamentele si reactiile persoanei dragi, incearca sa ii intelegi nevoile si sa verifici daca acestea sunt satisfacute. Nevoi fizice precum mersul la toaleta, hidratarea, alimentatia sau pur si simplu odihna pot duce la agresivitate atunci cand nu sunt indeplinite.
Daca persoana apropiata trebuie sa treaca printr-o procedura de ingrijire neplacuta, incearca sa o implici in acest proces. Faptul ca este activa poate reduce sentimentul de neputinta. De exemplu, ii poti cere sa tina in mana un obiect legat de procedura respectiva.
Tratamentul agresivitatii la un pacient cu Alzheimer: medicamentele sunt o solutie?
Utilizarea medicamentelor pentru tratarea agresivitatii la persoanele cu dementa care prezinta comportamente agresive este un subiect controversat.
Medicii au incercat folosirea antipsihoticelor tipice (Melleril, Haldol etc.), insa eficienta acestora s-a dovedit limitata, mai ales daca tinem cont de efectele secundare, precum varsaturile si greata.
Antipsihoticele atipice (de exemplu, Rispolept) s-au dovedit mai eficiente in reducerea tulburarilor de comportament, cum este agresivitatea. Totusi, nu se recomanda utilizarea lor la pacientii cu boala Alzheimer, deoarece ii expun la un risc mai mare de deces si accident vascular cerebral. Acestea sunt recomandate doar persoanelor aflate intr-un stadiu moderat sau sever al bolii, care nu raspund la metodele non-medicamentoase si atunci cand exista un risc pentru pacient sau pentru cei din jur.
Terapiile non-medicamentoase pot fi de mare ajutor in gestionarea agresivitatii asociate bolii Alzheimer, precum:
- muzicoterapia,
- zooterapia,
- suportul psihologic,
- art-terapia.
De asemenea, cresterea activitatilor de reminiscienta sau de stimulare senzoriala, cum ar fi masajele, poate avea efecte benefice asupra persoanei cu Alzheimer.
Ce strategii poti adopta pentru a ajuta o persoana cu Alzheimer care este agresiva?
Din fericire, medicamentele nu sunt singura solutie pentru agresivitatea persoanelor cu boala Alzheimer. Exista si alte modalitati prin care poti imbunatati situatia. Tehnicile de mai jos au ajutat multe persoane sa faca fata agresivitatii unei persoane dragi.
1. Foloseste etichete pentru a usura orientarea
Pune semne si etichete pe usile camerelor sau pe obiectele de uz comun, cum ar fi ceasurile sau telefonul, pentru a le reaminti la ce folosesc.
Roaga vizitatorii sa poarte o eticheta cu numele lor atunci cand vin in vizita la persoana cu boala Alzheimer.
Lipeste biletele explicative pe dulapurile din locuinta pentru a-i reaminti persoanei dragi ce se afla in interiorul lor.
2. Identifica factorii declansatori ai agresivitatii
Incearca sa recunosti semnele de avertizare ale agresivitatii: persoana vorbeste tare, bombane, ameninta etc.
Observa la ce ora apar crizele de agresivitate. Scopul este sa incerci sa previi episodul intervenind cu aproximativ o jumatate de ora inainte de aparitia unei noi crize. Daca agresivitatea este favorizata de durere sau de un disconfort fizic, acesta este momentul in care poti actiona pentru a o ajuta sa isi satisfaca nevoile. Scopul este sa eviti escaladarea situatiei.
Dupa ce ai identificat situatiile care declanseaza cel mai des agresivitatea, poti cauta modalitati de a face tranzitiile mai usoare.
Daca persoanei cu boala Alzheimer nu ii place sa iasa din casa, poti aborda acest proces pas cu pas. De exemplu, incearca sa ii distragi atentia in timpul actiunilor care preced iesirea: ridicarea de pe scaun, incaltarea pantofilor, punerea unei palarii etc.
3. Fii logic, fara sa acuzi persoana
Daca gasesti ceasul persoanei dragi in zaharnita, nu o acuza. Intreab-o cu blandete cum a ajuns acolo si, daca nu stie, ganditi impreuna in mod logic, fara ironie sau batjocura.
4. Accepta-i emotiile
Ascultarea empatica este esentiala. Spune-i persoanei dragi ca este normal sa se simta uneori frustrata, trista sau singura.
Evita sa incerci sa o convingi sau sa o contrazici pe cineva cu dementa senila atunci cand este agitata si manifesta agresivitate.
5. Foloseste un ton linistitor
Abordeaza persoana draga amintindu-i numele ei si numele tau. Foloseste propozitii scurte si clare. Apeleaza la gesturi, mimica si demonstratii pentru a comunica si nonverbal.
Zambeste si incearca sa ai o atitudine placuta. Expresia fetei tale transmite un mesaj important. Calmului tau il poate ajuta pe celalalt sa se linisteasca.
6. Adopta o rutina zilnica stabila
Rutina este foarte importanta pentru persoana cu boala Alzheimer. Ea ajuta la reducerea evenimentelor neasteptate si stresante.
Mediul trebuie sa fie calm si linistitor, pentru a preveni crizele de agresivitate.
Evita suprastimularea senzoriala. Roaga ceilalti membri ai familiei sa respecte rutina persoanei dragi si sa nu o solicite mai mult decat este necesar. Identifica sursele de zgomot deranjant si redu-le la minimum (alarme, aparate zgomotoase etc.).
7. Incearca sa ignori comportamentele agresive
Daca distragerea atentiei si sprijinul nu functioneaza, incearca sa ignori agresivitatea persoanei dragi cu dementa senila. Daca situatia devine amenintatoare, asigura-te ca nu se poate rani si indeparteaza-te pentru scurt timp, pana se calmeaza.
8. Pastreaza-ti simtul umorului
Daca reusesti sa anticipezi schimbarile de dispozitie ale persoanei dragi si sa iti pastrezi simtul umorului, iti va fi mai usor sa depasesti momentele dificile de agresivitate ale unei persoane cu boala Alzheimer.
9. Incearca muzica
Uneori, simplul fapt de a canta o melodie care ii place persoanei dragi o poate linisti. Academia Americana de Neurologie recomanda folosirea muzicii pentru reducerea diverselor tulburari de comportament.
Muzica este deosebit de eficienta in timpul toaletei si al meselor. Muzicoterapia si-a demonstrat utilitatea in lucrul cu persoanele varstnice cu boala Alzheimer.
10. Cauta sprijin
Poti participa la grupuri de suport sau la intalniri dedicate persoanelor afectate de Alzheimer, organizate de asociatii locale, ca sa-ti impartasesti experientele, sa inveti din experienta altor apartinatori si sa te descarci emotional.
Este important sa stii ca, desi boala Alzheimer nu se vindeca, faza de agresivitate este de obicei temporara. Totusi, aceste tulburari de comportament pot dura mai multi ani, asa ca nu ezita sa incerci strategiile mentionate mai sus. Atunci cand devine prea dificil sa faci fata situatiei, internarea intr-un camin de ingrijire poate fi o solutie pentru a mentine o relatie buna cu persoana draga. In prezent, majoritatea centrelor rezidentiale pentru varstnici dispun de unitati speciale pentru Alzheimer, care ofera ingrijire adaptata, activitati personalizate si sprijin pentru imbunatatirea calitatii vietii si calmarea persoanelor cu diferite tipuri de dementa.