Anxietatea nu arata niciodata la fel pentru doua persoane: de-a lungul anilor in cabinet, am observat mereu acelasi lucru. Este normal sa simtim emotii puternice inainte de un examen sau cand trecem printr-o situatie dificila. Insa uneori, anxietatea capata o intensitate care nu mai are legatura cu realitatea si incepe sa ne incurce viata de zi cu zi.
Ce este de fapt anxietatea?
Anxietatea este o reactie fireasca a corpului si a mintii noastre. Devine o problema atunci cand apare fara un motiv real si ne blocheaza activitatile obisnuite. Atunci vorbim despre tulburari anxioase, care pot lua mai multe forme: anxietate generalizata, fobii, atacuri de panica sau tulburari obsesiv-compulsive (TOC).
Felul in care se manifesta anxietatea depinde mult de povestea fiecarui om: experientele din familie, vulnerabilitatile mostenite sau felul in care au aparut primele episoade anxioase. De aceea, fiecare persoana traieste anxietatea intr-un mod unic.
Cum se poate manifesta anxietatea?
Uneori este difuza, mereu prezenta, greu de controlat. Aceasta este anxietatea generalizata – o stare continua de ingrijorare care aduce multa suferinta si face greu de trait momentele de bucurie.
Alteori se fixeaza pe situatii foarte clare si declanseaza reactii intense – acestea sunt fobiile. Cand devin severe, ajung sa limiteze semnificativ viata de zi cu zi.
Exista si situatii in care anxietatea izbucneste brusc, in cateva minute, cu simptome atat de puternice incat seamana cu o boala grava de inima sau de plamani. Aceste episoade sunt cunoscute ca atacuri de panica.
Pentru unii oameni, anxietatea se transforma in ritualuri repetitive care aduc o usurare temporara – asa apar tulburarile obsesiv-compulsive (TOC). Cu timpul insa, aceste ritualuri ajung sa afecteze viata personala si profesionala.
Care sunt simptomele anxietatii?
Anxietatea nu inseamna doar emotii trecatoare. Ea aduce un sentiment difuz de ingrijorare care apasa greu pe viata de zi cu zi. Persoana anxioasa se simte obosita, iritabila, are dificultati de concentrare si traieste cu impresia ca nu poate controla situatiile care apar. Pe langa semnele psihologice, apar si simptome fizice uneori greu de suportat: palpitatii, tensiune musculara, senzatia de sufocare, transpiratii, bufeuri de cald sau de frig, nod in gat sau in stomac, insomnii.
Simptomele psihice
O persoana anxioasa traieste cu teama aproape in permanenta. Se teme ca se va intampla ceva rau, chiar si atunci cand lucrurile merg bine. Gandul ca “nu va dura” este prezent tot timpul. Oboseala, iritabilitatea si lipsa de concentrare se amesteca cu sentimentul ca viata a scapat de sub control. Uneori, pentru a evita confruntarea cu lumea exterioara, apare izolarea – ceea ce numim anxietate sociala.
Exista si situatii in care, pentru a fugi de teama de ziua de maine, persoana devine hiperactiva, mereu prinsa in ceva, ca si cum ar incerca sa tina viitorul sub control prin actiune continua.
Simptomele fizice
Manifestarile fizice sunt variate si pot parea surprinzatoare: tulburari de somn, dureri musculare, palpitatii, tremuraturi, maini umede, ameteli, frisoane, dureri de cap sau de stomac, diaree sau constipatie, senzatie de strangere in piept, nod in gat sau in stomac, nevoie frecventa de a urina. In unele cazuri, apare si spasmofilia.
Spasmofilia
Spasmofilia inseamna o sensibilitate emotionala foarte crescuta, care se manifesta prin crize bruste, cu simptome variate: tremur la nivelul pleoapelor sau al fetei, ameteli, pierderea sensibilitatii in maini, paralizia degetelor, senzatia de sufocare, palpitatii. Din perspectiva psihiatrilor, spasmofilia este o forma de exprimare a tulburarilor anxioase.
Care sunt cauzele anxietatii?
Anxietatea nu apare intotdeauna din senin. Exista factori declansatori bine cunoscuti:
- stres cronic, cu epuizare fizica sau psihica (de exemplu, la locul de munca);
- boala sau pierderea cuiva drag;
- situatii profesionale precare;
- schimbari importante de viata (pensionare, divort, plecarea copilului de acasa);
- modificari hormonale, cum este menopauza;
- experiente negative sau traumatice (de exemplu, o agresiune);
- afectiuni psihice precum depresia sau schizofrenia.
Din perspectiva psihanalitica, anxietatea arata existenta unor conflicte interioare ramase nerezolvate inca din etapele de baza ale dezvoltarii copilului. Printre ele se afla frica de separare sau teama de a pierde pe cineva iubit, care pot iesi la suprafata spontan sau in urma unei traume.
Cele 6 tipuri principale de tulburari de anxietate
In practica mea de zi cu zi, intalnesc oameni care traiesc cu diferite forme de anxietate. Desi simptomele pot parea asemanatoare, fiecare tulburare are particularitatile ei. Am observat ca intelegerea clara a tipului de anxietate este primul pas catre vindecare si echilibru.
Tulburarea de anxietate generalizata
Multi dintre cei cu care lucrez traiesc cu o ingrijorare constanta, uneori chiar si cand nu exista un motiv clar. Gandurile se invart in jurul sanatatii, banilor, muncii sau relatiilor. Apare o tensiune care nu dispare, o agitatie interioara care oboseste. Se instaleaza nelinistea, iritabilitatea si dificultatea de a te concentra chiar si asupra lucrurilor simple.
Tulburarea de panica
Atacurile de panica pot fi extrem de intense si vin adesea pe neasteptate. Persoanele afectate descriu senzatii fizice puternice, ca dureri in piept, dificultati de respiratie, palpitatii sau chiar teama ca vor muri. In timp, apare frica de frica – adica teama ca un nou atac s-ar putea intampla din nou. Asa se instaleaza evitarea: evitarea locurilor, situatiilor sau chiar oamenilor.
Tulburarea de anxietate sociala
Poate fi greu de inteles din exterior, dar pentru cineva cu anxietate sociala, simpla idee de a vorbi in public sau de a fi in centrul atentiei poate provoca panica. E o frica profunda de a fi judecat sau umilit. Cei afectati isi doresc relatii si conectare, dar isi refuza frecvent aceste dorinte din cauza fricii.
Tulburarea obsesiv-compulsiva (OCD)
OCD se manifesta prin ganduri intruzive si comportamente repetitive. Poate fi vorba despre frica de contaminare si spalarea excesiva a mainilor, sau despre verificarea continua a usii sau aragazului. Comportamentele par, din afara, irationale. Insa pentru cei care le traiesc, ele vin ca o forma de linistire temporara.
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)
Dupa un eveniment traumatic – un accident, o pierdere sau o agresiune – unele persoane raman blocate in starea de pericol. Traiesc flashback-uri, cosmaruri si o stare continua de hipervigilenta. Evita orice le-ar putea aminti de trauma, dar trauma ramane prezenta in interior.
Tulburarea de anxietate de separare
Nu e vorba doar despre copii. Si adultii pot resimti o teama coplesitoare de a fi departe de persoanele dragi. Apare frica de abandon, nevoia constanta de siguranta si teama de a fi singur. Este o forma de anxietate mai putin discutata, dar este la fel de dureroasa.
Cat de des intalnim anxietatea?
Anxietatea generalizata este cea mai frecventa tulburare anxioasa. Statistic, intre 5 si 8% dintre oameni se confrunta cu ea. Femeile sunt afectate de doua ori mai des decat barbatii, mai ales dupa 40 de ani. Practic, una din zece femei trece printr-o forma semnificativa de anxietate dupa aceasta varsta.
Barbatii – anxietatea mascata prin actiune sau izolare
Multi barbati care ajung in terapie nu spun niciodata direct „sunt anxios”. Mai degraba, vorbesc despre:
- iritabilitate crescuta sau izbucniri de furie,
- dureri fizice persistente (tensiune musculara, dureri de cap),
- insomnie sau ca nu se simt odihniti dupa ce dorm,
- tendinta de a se izola social,
- refugiu in munca excesiva, alcool sau jocuri video.
La barbati este vorba despre o anxietate mai „ascunsa” si de cele mai multe ori nu este constientizata si abordata. In cultura romaneasca traditionala, barbatului i se cere sa fie „puternic”, „rational” si „stapan pe situatie”. A recunoaste o stare de frica, nesiguranta sau lipsa de control este rusinos sau perceput ca slabiciune. Asa se face ca barbatii nu vorbesc despre anxietate, ci prefera sa o exprime prin comportamente de evitare sau implicarea in exces in fel si fel de activitati.
Femeile – desi interiorizeaza anxietatea, vorbesc despre ea mai des
In schimb, femeile tind sa identifice si sa exprime mai usor starile anxioase. Multe dintre ele spun in cabinet lucruri precum:
- „Ma simt coplesita de griji”,
- „Nu pot sa nu analizez totul in detaliu”,
- „Mi-e frica sa nu pierd controlul”,
- „Am palpitatii si o senzatie de nod in stomac”.
Femeile sunt, in general, mai obisnuite sa vorbeasca despre emotii si sa ceara ajutor psihologic – un lucru incurajat si de retelele sociale sau de comunitatile de sprijin online. Totusi, acest lucru nu inseamna ca anxietatea lor este mai „usoara” sau mai simplu de tratat. Din contra, unele femei traiesc forme severe de anxietate generalizata, anxietate sociala sau tulburari de panica, si se invinovatesc pentru ca nu pot „face fata”.
Presiuni si roluri diferite = forme diferite de anxietate
Anxietatea nu apare de nicaieri. Este strans legata de rolurile si asteptarile sociale. In Romania:
- Barbatii sunt presati sa sustina financiar, sa nu se planga, sa „rezolve”. Cand nu reusesc sau se simt blocati, anxietatea apare ca un sentiment de esec profund si rusine.
- Femeile jongleaza intre cariera, maternitate si standarde nerealiste de „a fi buna in toate”. Anxietatea lor se leaga adesea de perfectionism si frica de a nu dezamagi.
Aceste roluri, impuse sau asumate, pot duce la tipare de gandire anxioasa care, netratate, afecteaza profund starea emotionala si relatiile personale.
Sufera si copiii de anxietate?
Da, si copiii pot trece prin episoade de anxietate. Este normal ca, in anumite etape ale dezvoltarii, un copil sa fie mai nelinistit – de exemplu, in primii ani de gradinita, cand separarea de parinti este dificila. Totusi, anxietatea devine o problema atunci cand interfereaza cu activitatile zilnice si incepe sa afecteze viata sociala sau scolara.
Semnele cele mai frecvente de anxietate la copii sunt tulburarile de somn, refuzul de a merge la scoala (fobie scolara), evitarea activitatilor sportive sau a dormitului la prieteni, precum si simptome fizice – dureri de burta, varsaturi, oboseala accentuata. Cei mai multi parinti nu isi dau seama imediat ca micutul lor se confrunta cu anxietate, pentru ca acesti copii sunt adesea ascultatori, calmi si dornici sa le faca pe plac. Insa, atunci cand un copil sufera, este important sa primeasca ajutor psihologic cat mai repede.
Cum poti calma un episod de anxietate?
Poate ca ai trait asta: un eveniment important urmeaza maine si, desi te simteai linistit, dintr-odata apare o avalansa de anxietate. Inima incepe sa bata mai repede, palmele transpira, apare un nod in gat, senzatia ca nu poti respira bine si gandurile scapara in toate directiile.
In astfel de momente, cateva tehnici simple de relaxare pot ajuta:
- Respira lent si profund, timp de cateva minute. La finalul fiecarei inspiratii, tine aerul in piept si numara pana la trei, apoi expira complet.
- Relaxeaza-ti muschii in mod constient, incepand de la picioare si urcand treptat pana la fata.
- Priveste evenimentul care urmeaza intr-o lumina mai pozitiva si incearca sa vezi partea constructiva a situatiei.
Atletii sau elevii care se pregatesc pentru examene cunosc bine aceste trairi. Unii reusesc natural sa isi mentina calmul si concentrarea, altii au nevoie de tehnici suplimentare – respiratie profunda, exercitii de relaxare sau chiar momente de izolare inainte de competitie. In schimb, pentru unii functioneaza mai bine compania prietenilor, a colegilor sau a echipei, pentru sprijin si incurajare reciproca.
Un lucru esential: aminteste-ti cum ai facut fata in trecut situatiilor similare. Strategiile care ti-au fost de ajutor atunci pot fi aplicate din nou si chiar imbunatatite.
Ce atitudine sa avem in fata anxietatii?
Exista momente in care este important sa cerem ajutor specializat. O consultatie la medic sau la psiholog este recomandata atunci cand:
- anxietatea afecteaza viata sociala sau profesionala;
- apar ganduri negre, insomnii sau o oboseala accentuata inca de dimineata;
- anxietatea dureaza mai mult de cateva zile sau revine frecvent;
- apare tendinta de a folosi alcool, droguri sau medicamente pentru a calma starile;
- simptomele fizice (palpitatii, insomnii, greata etc.) devin greu de suportat;
- exista teama ca emotiile scapara de sub control sau apare nevoia de a vorbi despre ceea ce se simte.
Cand anxietatea este usoara si are o cauza clara si trecatoare, uneori pot fi de ajutor tehnici simple de relaxare si auto-ingrijire. Insa atunci cand devine persistenta sau greu de dus, sprijinul unui profesionist este esential. O evaluare psihologica la domiciliu poate fi o varianta comoda si accesibila pentru a primi suport de specialitate chiar in mediul familiar de acasa.
Cum este diagnosticata anxietatea?
Un diagnostic se pune atunci cand o persoana traieste ingrijorari excesive, continue si greu de controlat, timp de cel putin sase luni, si are cel putin trei dintre urmatoarele simptome: oboseala, iritabilitate, dificultati de concentrare, tulburari de somn, dureri musculare, neliniste sau hiperexcitabilitate.
De multe ori, anxietatea ramane nediagnosticata pentru ca oamenii ezita sa ceara ajutor. Multi cred ca aceasta neliniste permanenta face parte din personalitatea lor si ca trebuie pur si simplu sa o accepte. Adevarul este ca anxietatea poate fi tratata si ca nimeni nu ar trebui sa traiasca toata viata cu aceasta povara.
Cum evolueaza tulburarile anxioase?
Daca nu sunt tratate, tulburarile anxioase pot duce la depresie sau la dependenta de alcool, droguri sau medicamente. In cazuri grave, pot aparea chiar ganduri sau tentative de suicid. Pe termen lung, anxietatea netratata poate creste riscul unor probleme serioase de sanatate – hipertensiune, boli cardiace, diabet sau chiar cancer. In plus, anxietatea generalizata poate deschide calea catre alte forme de anxietate, precum fobii, atacuri de panica sau tulburari obsesiv-compulsive.
Cum se trateaza anxietatea?
Tratamentul anxietatii se bazeaza in primul rand pe psihoterapie. Atunci cand simptomele devin prea intense si greu de dus, medicul poate recomanda si medicamente – anxiolitice sau antidepresive – dar acestea sunt folosite doar in cazuri in care tulburarile afecteaza puternic viata de zi cu zi.
Cel mai important insa, tratamentul de baza ramane psihoterapia. In spatiul sigur al relatiei terapeutice, anxietatea poate fi inteleasa, pusa in cuvinte si transformata. Cu ajutor, drumul catre echilibru devine mult mai usor de parcurs.
Cum ajut in terapie: abordari diferite, acelasi scop
In calitate de psihoterapeut in Bucuresti, lucrez in functie de stilul personal si de contextul de viata al fiecarui client:
Cand lucrez cu barbati anxiosi, uneori incepem cu gestionarea stresului si cu identificarea simptomelor fizice. Invatam impreuna sa recunoasca ce simt si sa exprime disconfortul fara teama de judecata. Reconstruim impreuna relatia cu vulnerabilitatea.
Cu femeile, pun accent pe oprirea gandirii in bucla si pe cultivarea unui dialog interior mai bland. Abordam sursele ascunse de presiune – familia, jobul, imaginea de sine – si lucram la a redobandi controlul in mod sanatos.
Scopul este acelasi pentru ambii: sa construiasca o relatie mai sanatoasa cu propria anxietate si sa dobandeasca instrumente reale de gestionare emotionala.
Solutii pentru rezolvarea anxietatii
Anxietatea poate fi tratata. Din experienta mea, cele mai bune rezultate apar cand combinam abordari psihologice, eventual sprijin medicamentos si schimbari in stilul de viata. Fiecare persoana are ritmul ei, iar tratamentul functioneaza cel mai bine cand este adaptat nevoilor reale ale fiecaruia.
Terapia integrativa
In cabinet, prefer terapia integrativa pentru ca imi permite sa combin mai multe metode si tehnici, adaptate exact pentru tine. Nu ne concentram doar pe ganduri sau simptome, ci exploram emotiile, senzatiile corporale, relatiile si tiparele din viata ta. Lucram impreuna pentru a gasi echilibrul intre minte, trup si suflet. Este un proces bland, dar profund, care implica constientizare si schimbari care vin natural, in ritmul tau. Te ajut sa descoperi resursele tale interioare si sa construiesti strategii care sa te sustina pe termen lung.
Optiuni medicamentoase
In unele cazuri, medicatia poate ajuta. Inhibitorii recaptarii serotoninei (SSRI) pot reduce intensitatea simptomelor si oferi un echilibru emotional care sa permita lucrul in terapie. E important ca aceste decizii sa fie luate alaturi de un medic psihiatru si monitorizate cu atentie.
Sprijin prin stil de viata
Miscarea regulata, somnul odihnitor si alimentatia echilibrata au un rol esential. Le recomand tuturor pacientilor sa se miste zilnic, sa incerce sa doarma suficient si sa reduca stimulii inutili – de la cofeina in exces pana la timpul prelungit petrecut pe telefon.
Alte metode complementare care pot ajuta
Pe langa tratamentele clasice, in cabinet am observat cat de mult pot conta si abordarile complementare, mai ales cand vorbim despre anxietate. Ele nu inlocuiesc terapia sau medicatia acolo unde este necesar, dar pot deveni resurse valoroase in procesul de echilibrare mentala si emotionala:
- NLP si neurostiinta: ajuta la schimbarea gandurilor care intretin frica si antreneaza creierul pentru claritate si rezilienta la stres
- Mindfulness si meditatie: utile pentru antrenarea atentiei si reducerea ruminatiilor
- Suplimente naturale: doar cu avizul unui medic, anumite plante pot avea efect anxiolitic usor
Cum sa vorbesti cu cei dragi despre anxietate
Una dintre cele mai grele parti ale anxietatii este senzatia ca esti singur. Daca simti nevoia sa le spui celor dragi, incepe cu sinceritate. Spune-le cum te simti, chiar daca nu ai un nume exact pentru trairile tale. Cere-le sprijinul – uneori doar sa te asculte sau sa iti fie alaturi conteaza enorm. Nu toata lumea va intelege imediat, dar cei care tin la tine vor invata.
Anxietatea nu discrimineaza, dar se exprima diferit
Fie ca esti barbat sau femeie, anxietatea este reala si tratabila. Nu conteaza daca o exprimi prin furie sau prin lacrimi, prin tacere sau prin discutii nesfarsite. Important este sa o recunosti si sa cauti sprijin. In practica de cabinet am invatat ca nu exista o forma “corecta” de a simti frica – dar exista o cale spre echilibru pentru fiecare om.
In cabinetul meu, te ascult fara sa judec si construim impreuna o cale spre echilibru emotional. Este un proces care functioneaza – si meriti sa-l incepi.
Pentru unii oameni, mersul fizic la terapie e greu de integrat in programul zilnic sau vine cu emotii greu de gestionat. De aceea, ofer si psihoterapie online, in conditii de siguranta, confidentialitate si empatie – astfel incat sa poti lucra cu tine din locul in care te simti cel mai in siguranta.
Fa primul pas spre claritate. Anxietatea nu este o condamnare. Este un semnal. Iar tu ai dreptul sa-l asculti si sa-l intelegi.
Programeaza o consultatie gratuita
Test interactiv de evaluare a anxietatii
Te-ai intrebat vreodata daca ceea ce simti este anxietate? Acest test nu inlocuieste o evaluare psihologica profesionala, dar te poate ajuta sa intelegi mai bine cum te simti si daca ar fi util sa ceri sprijin.
✅ Raspunde sincer la urmatoarele intrebari.
⏱️ Iti va lua mai putin de 2 minute.
🔒 Raspunsurile tale sunt confidentiale.