Alimentatia are un rol foarte important in prevenirea multor boli, inclusiv boala Alzheimer. Ca să ne protejam creierul, trebuie sa il hranim corect. Exista alimente pe care bolnavii de Alzheimer au voie sa le manace si tipuri de regim care merita introduse in meniul zilnic, dar si unele de care e mai bine sa se fereasca.
Daca faci o cautare pe internet, vei gasi multe articole care lauda cate un aliment-minune pentru creier. Problema este ca nu toate aceste recomandari sunt sustinute de studii serioase facute pe oameni.
De aceea, iti propunem cateva sfaturi simple, usor de aplicat in viata de zi cu zi, care pot ajuta pacientul sa faca fata mai bine bolii Alzheimer.
Ce au voie sa manance bolnavii de Alzheimer
Adaptarea alimentatiei unei persoane in varsta necesita timp. Obiceiurile formate de-a lungul vietii, influentate de traditie si gusturi personale, se modifica greu. Introducerea treptata a unor obiceiuri alimentare noi este, de obicei, mai eficienta decat schimbarea brusca.
Pentru o tranzitie mai usoara, recomandarile pot fi integrate pe rand, in functie de ritmul si preferintele persoanei. Rabdarea reprezinta un element important pentru reusita pe termen lung.
Regimul mediteranean
Numeroase studii din domeniul nutritiei asociaza alimentatia mediteraneana cu un debut mai tarziu al bolii Alzheimer. Acest model alimentar nu functioneaza ca un regim strict, ci ca un stil de viata bazat pe preparate simple, variate si echilibrate, care includ verdeturi si condimente.
Uleiul de masline in alimentatie
Uleiul de masline reprezinta un element central in dieta mediteraneana.
Aspecte importante:
- Se recomanda utilizarea uleiului de masline extravirgin
- Se pot testa diferite tipuri pentru identificarea gustului potrivit
- Este benefica inlocuirea treptata a grasimilor animale cu ulei de masline
- Se poate integra cu usurinta in diverse preparate p cantitate moderata, cum ar fi o lingura pe zi
Alternative ocazionale: uleiul de floarea-soarelui, rapita sau cocos
De evitat: uleiul de palmier
Consumul constant de fructe si legume
Fructele si legumele furnizeaza fibre, vitamine si antioxidanti care sustin functionarea creierului.
Recomandarile curente includ:
- Integrarea zilnica a mai multor tipuri de fructe si legume
- Utilizarea produselor de sezon, preferabil locale
- Consumul in stare cruda sau gatita minim pentru pastrarea valorilor nutritive
Nuci, seminte si cereale integrale
Nucile si semintele reprezinta surse naturale de omega-3, fibre si vitamine.
Recomandari:
- Nuci, migdale, alune, caju (in forme crude, necoapte, nesarate)
Cerealele integrale pot contribui la o alimentatie echilibrata prin continutul lor nutritional superior.
Variante recomandate:
- Orez brun, orz, ovaz, spelta, bulgur
Leguminoase introduse saptamanal
- Leguminoasele contin fibre, proteine, fier si vitamine, fiind o sursa consistenta de energie.
Exemple:
- Fasole uscata, linte, mazare uscata, naut, boabe de soia
Consumarea lor macar o data pe saptamana este in general considerata benefica.
Pestele si sanatatea creierului
Pestele este recunoscut pentru continutul de acizi grasi omega-3 si omega-6, utili pentru sanatatea vaselor de sange si a neuronilor.
Cantitati pe care bolnavii de Alzheimer le pot consuma saptamanal:
- Doua portii de peste gras, precum somon, sardine sau macrou
- O portie de peste slab, precum cod sau salau
Metodele de gatire considerate adecvate includ gatirea la aburi, la cuptor sau pe plita. In lipsa pestelui proaspat, conservele de sardine sau macrou in ulei de masline pot reprezenta o alternativa potrivita.
Branzeturi si iaurturi din lapte de capra sau oaie
Produsele lactate obtinute din lapte de capra sau de oaie sunt, de obicei, mai usor tolerate.
Observatii utile:
- Branzeturile proaspete sau utilizate in salate se potrivesc unui regim echilibrat
- O portie este de aproximativ 30 g pe zi
- Parmezanul poate fi introdus ocazional datorita continutului de triptofan
Carnea alba si limitarea carnii rosii
Carnea alba este preferata in alimentatia bolnavului de Alzheimer.
Exemple:
- Pui, curcan, se pot introduce si oua
Sunt de preferat metodele de gatire simple.
Bolnavii de Alzheimer au voie sa manance carne rosie dar in cantitati reduse, de pana la doua portii pe saptamana. Preparatele grele, cu grasime, sau gratarele frecvente sunt indicate doar ocazional, aproximativ o data sau de doua ori pe luna.
Produsele precum jambonul pot fi inlocuite cu variante mai usoare, cum ar fi pieptul de pui sau curcan.
Aperitive in variante mai usoare
Aperitivele obisnuite contin deseori cantitati mari de sare si grasimi. Optiunile mai echilibrate pot contribui la o alimentatie mai sanatoasa.
Exemple potrivite:
- Nuci sau migdale crude si nesarate
- Legume crude pentru rontait (morcovi, ridichi, ardei, conopida)
- Masline, care sunt satioase si usor de integrat in diverse mese
Dulciurile si bauturile
Rontaitul dintre mese poate duce la consum excesiv de zahar.
Recomandari generale:
- Nucile crude pot inlocui batoanele de ciocolata
- Trebuie limitat consumul de dulciuri procesate
- Sucurile carbogazoase pot fi inlocuite cu apa, aproximativ 1 litru sau mai mult pe zi
In ansamblu
- De evitat: produsele fast-food, mezelurile, grasimile si mancarea industriala
- De preferat: preparatele gatite acasa, din ingrediente proaspete
- Uleiul de masline poate ramane o constanta in pregatirea meselor
Alimentatia in Alzheimer: sfaturi pentru insotitori
Cand vorbim despre boala Alzheimer, alimentatia si momentele mesei pot deveni din ce in ce mai dificile, in functie de stadiul bolii. Pentru a evita malnutritia, persoana bolnava poate avea nevoie de ajutor partial sau total – fie din partea unui insotitor, fie cu ajutorul unor obiecte adaptate.
Alimentatie deficitara: factorii de risc
Odata cu inaintarea in varsta, pofta de mancare scade adesea, mai ales atunci cand apar boli care afecteaza gandirea si memoria, cum este boala Alzheimer. Exista mai multe motive pentru scaderea apetitului:
- Se reduce senzatia de foame si cea de satietate, ceea ce face ca persoana sa manance mai putin.
- Se pierde gustul, iar asta duce la obiceiul de a pune mai multa sare in mancare. In acelasi timp, multe persoane incep sa prefere alimentele dulci, pentru ca gustul dulce se pastreaza mai bine.
- Se pierde si mirosul, iar asta afecteaza foarte mult apetitul.
- Slabeste vederea, iar acest lucru influenteaza direct dorinta de a manca. Cand vedem bine culorile mancarii, avem mai multa pofta. De aceea, se stie ca rosul creste atractivitatea unui aliment.
- Tremuraturile, lipsa de coordonare a mainilor sau slabiciunea musculara pot face masa dificila si obositoare. Uneori, persoana bolnava prefera sa nu mai manance ca sa nu se murdareasca sau sa nu verse mancarea.
- Tulburarile de memorie ii fac pe cei afectati sa sara peste mese sau, dimpotriva, sa manance de mai multe ori din cauza confuziei.
- Sentimentul de singuratate, frecvent la varstnici din cauza pierderii partenerului, a prietenilor sau a distantei fata de familie, poate duce la tristete sau depresie, ceea ce scade apetitul.
Toate aceste elemente trebuie intelese si, pe cat posibil, combatute, pentru stimularea poftei de mancare si pentru pastrarea un ritm regulat al meselor.
Alimentatia corecta poate ajuta la mentinerea starii generale de sanatate si la incetinirea evolutiei bolii. Daca te intrebi cat traieste un bolnav de Alzheimer si cum se schimba nevoile nutritionale in timp, ghidul nostru poate fi util.
Alimentatia in Alzheimer: Ce este de facut
Indiferent daca persoana cu dementa sau Alzheimer are nevoie de ajutor partial sau total, scopul este acelasi: sa-i oferim cea mai buna hrana posibila.
Ca sa prevenim subnutritia, este important sa respectam cateva reguli simple, care creeaza un cadru bland, uman si plin de bunavointa.
Uneori, persoana poate fi ajutata sa continue sa gateasca singura, cel putin partial.
Pe de alta parte, sa ajuti pe cineva sa manance este o activitate intima si delicata. Trebuie facuta cu demnitate si in siguranta, iar cel care ingrijeste persoana – fie el ruda sau profesionist – trebuie sa fie constient de modul in care ofera ajutorul (corect si cu empatie).
Ajutorul la masa nu inseamna neaparat „bagatul mancarii in gura”. Scopul este sa ajuti persoana sa se foloseasca cat mai mult de capacitatile proprii. De aceea, pot fi utile: o lista cu orele de masa pusa la vedere, un bilet cu „pranzul este in frigider”, sau un sistem simplu de organizare a alimentelor.
Momentul servirii mesei poate fi greu pentru ambele persoane. Celui care primeste ajutor ii poate fi rusine, se poate simti frustrat, nerabdator sau neputincios. Iar cel care ajuta se poate simti uneori epuizat sau inconfortabil.
De aceea, este important sa se procedeze cu rabdare, intelegere si cateva reguli simple, ca totul sa decurga cat mai bine.
Mentinerea unui cadru placut la masa
Indiferent de situatie, este important ca masa sa aiba loc intr-un cadru placut. Asta inseamna temperatura potrivita in camera, igiena buna a gurii, maini curate, ochelari bine stersi si lipsa durerilor care ar putea distrage sau deranja. Asigura-te si ca persoana draga sta la inaltimea corecta si poate apuca singura tacamurile.
Trebuie sa ai grija si la zgomot. Ideal este sa inchizi televizorul sau radioul, ca sa existe liniste si sa usurezi comunicarea dintre voi.
La fel de important este sa fii si tu calm si relaxat.
Pentru a preveni riscul de „inghitire gresita”, respecta ritmul persoanei. Nu o grabi, lasa-i timp sa mestece si sa inghita in voie. Asigura-te ca a inghitit complet inainte sa oferi o alta lingura de mancare si da-i cateva momente sa respire intre inghitituri. Fa pauze scurte si nu uita sa ii oferi regulat lichide.
Nu presa niciodata persoana – uneori „uita” sa inghita sau ramane cu mancarea in gura, iar atunci are nevoie de o gura de apa sau sa ii amintesti, cu blandete, sa inghita mancarea.
In cazul ajutorului partial
Daca oferi ajutor partial, inseamna ca sprijini persoana fara sa ii duci mancarea direct la gura. Iata cateva gesturi utile:
- Pregateste tot ce se afla pe tava: pune servetelul, deschide cutiile si borcanele, taie sau curata alimentele care sunt dificile;
- Daca persoana are pierderi de autonomie cognitiva, este bine sa numesti cu voce tare fiecare gest: „acum tinem lingura”, „acum bem putina apa”. Asta ajuta la orientare si la stimulare;
- In functie de cat este de dezorientata, poate fi nevoie sa ii amintesti des sa bea, sa ii umpli paharul, sa i-l intinzi sau chiar sa il tii in timp ce bea;
- Daca spre finalul mesei oboseste sau nu mai reuseste sa continue, poti prelua tu si sa o hranesti cu blandete.
Tine cont de nivelul de concentrare
Capacitatea de concentrare este adesea scazuta. Persoana poate sa se ridice de la masa – in acest caz, insoteste-o, poate cauta toaleta sau altceva. Apoi reveniti impreuna la masa.
Daca mesele par prea lungi sau obositoare, este mai bine sa oferi mai multe gustari mici pe parcursul zilei, in locul celor 3 mese obisnuite.
Limiteaza factorii de distragere: prea multe alimente pe masa, televizorul pornit, sau modelele complicate pe fata de masa pot face masa mai greu de gestionat.
Cand ajutorul total devine necesar
Atunci cand persoana draga are nevoie de ajutor total la masa, gesturile si atitudinea ta conteaza si mai mult. Iata ce e bine sa faci:
- Asaza-te langa persoana, nu in fata ei. Asa vede clar ce ii oferi si se simte mai putin intimidata.
- Incurajeaz-o prin cuvinte si prin atingeri blande, pentru ca ii dau siguranta si incredere.
- Protejeaza-i hainele, dar foloseste cuvinte care sa pastreze demnitatea: spune „servet” si evita termenii care pot suna infantil.
- Ofera-i lichide des, mai ales daca uita sa bea sau oboseste repede.
- Acorda atentie prezentarii mancarii. Nutritia nu tine doar de substante, ci si de placerea vizuala si olfactiva. Mancarea trebuie sa fie frumos prezentata, sa arate bine, sa miroasa bine si sa placa persoanei. Evita sa faci un talmes-balmes din felurile de mancare – devine neatractiv si confuz.
- Asigura-te ca vede bine farfuria si ca ii simte aromele. Daca e nevoie, regleaza inaltimea mesei.
- Serveste mancarea pe rand: supa sau aperitiv, fel principal, apoi desert. Prea multe lucruri in fata pot obosi sau dezorienta persoana.
- Totusi, poti lasa la vedere mici gustari usor de apucat – fructe proaspete sau uscate, biscuiti simpli. Rontaie si tu din ele, ca sa o indemni sa incerce si ea.
- Daca foloseste din greseala un tacam nepotrivit, ofera-i-l calm pe cel corect si ia-l pe cel folosit gresit. Nu comenta si nu corecta pe un ton critic – persoana nu isi mai aminteste cum sa utilizeze obiectele, iar o observatie poate provoca rusine sau suferinta.
Alte recomandari
Pe langa aceste gesturi, incurajeaza familia si prietenii sa ii aduca preparatele preferate si, cand se poate, sa ajute la masa. Prezenta celor apropiati poate stimula apetitul si poate crea un moment cald si placut.
Si nu uita: daca persoanei ii place ceva dulce, nu e cazul sa o certi. Poti sa ii oferi mici momente de placere. Atata timp cat nu exista o contraindicatie medicala, putina savoare in plus poate aduce bucurie si poate ajuta la mentinerea apetitului.
In stadiile avansate ale bolii, cand pacientul are nevoie de ajutor complet la masa, intelegerea simptomelor specifice devine esentiala. Afla mai multe despre ultimul stadiu al bolii Alzheimer si cum evolueaza alimentatia si ingrijirea in aceasta perioada.
Alimentatia si boala Alzheimer: cateva solutii practice
Pentru a-ti sprijini persoana draga la masa, avem cateva sfaturi foarte utile in viata de zi cu zi.
Vesela adaptata
Exista vesela special conceputa pentru persoanele cu Alzheimer. Se recomanda farfuriile cu fund plat si margine inalta, din plastic, tacamurile cu manere groase, antiderapante, si canile cu cioc anticurgere.
Ca alternativa mai ieftina la tacamurile speciale, se pot confectiona manere din spuma poliuretanica ce se pot taia astfel incat sa se potriveasca unor tacamuri normale.
De asemenea, este necesar un servet de masa din plastic care creeaza contrast si ii ajuta pe bolnavi sa distinga mai usor obiectele din fata lor.
Ideal ar fi ca farfuria sa sa fie rosie, deoarece contrastul stimuleaza atentia si creste pofta de mancare.
Daca ai nevoie sa creezi suprafete antiderapante in casa persoanei bolnave, poti folosi folie antiderapanta. Avantajul este ca o poti taia exact la dimensiunea de care ai nevoie pentru diverse suprafete, cum e cea pe care asezi farfuria.
Pentru bauturi, foloseste un pahar ergonomic sau un pahar anti-rasturnare cu ajutorul carora se pot evita multe accidente, datorita capacului sau formei speciale.
Protectia hainelor
Pentru a proteja hainele in timpul mesei, poti folosi o baveta din silicon pentru adulti. Poate fi un moment sensibil pentru persoana bolnava, de aceea e bine sa ii menajezi demnitatea si sa vorbesti despre ea ca despre „un servet”, nu „baveta”.
Poti folosi si un servet normal, prins la gat cu un lantisor. Sau te poti folosi de cleme de prosop si un snur sa agati servetul dupa gat.
Daca preferi alte variante, exista si bavete impermeabile, foarte usor de curatat.
Alte echipamente utile
Daca persoana este inca destul de autonoma, poti adapta bucataria astfel incat sa fie mai sigura si mai usor de folosit.
Poate fi extrem de practic un cadru de mers cu roti, cu functie de masa.
Sunt foarte eficiente deschizatoarele electrice pentru conserve si borcane, la fel si un tirbuson electric.
Ca sa incheiem ghidul nostru, vrem sa oferim cateva exemple de mese concrete, bogate in fibre, Omega 3 si antioxidanti. Sunt retete gustoase, usor de facut, accesibile ca pret si mai ales usor de mancat, pentru a reduce riscul de sufocare. Integreaza aceste preparate in meniul persoanei dragi – contin alimente nutritive care acopera majoritatea necesitatilor ei.
Top 5 retete recomandate
- Salata de naut si ton – cu cateva rosii cherry taiate in jumatati, ceapa rosie tocata fin, masline negre si patrunjel tocat.
- Supa de legume si linte rosie – morcovi, telina, rosii.
- Salata cu somon afumat si avocado – poti adauga cateva rosii si putin castravete.
- Compot de mere cu scortisoara – cu putina coaja de lamaie pentru aroma.
- Pate de dovlecei copti cu cimbru – poti pune si putin usturoi pentru gust.
Si, pentru micul dejun: un bol cu iaurt, ovaz, fructe de padure si unt de arahide.
Si nu uita: hidratarea este esentiala, mai ales pentru persoanele in varsta si pentru cei cu Alzheimer. Incurajeaza-ti persoana draga sa bea apa regulat in prezenta ta si variaza lichidele: ceai, lapte, suc sau supa.