Testul MMSE pentru evaluarea dementei

Pe masura ce populatia imbatraneste, dementa devine un subiect care genereaza din ce in ce mai multa ingrijorare. Cea mai cunoscuta si cea mai frecventa forma este boala Alzheimer. Pentru a putea pune un diagnostic corect si la timp, este esential sa observam cat mai devreme semnele de deteriorare cognitiva.

Aici intervine testul MMSE (Mini-Mental State Examination), cunoscut si ca testul lui Folstein. Este un instrument rapid si usor de folosit, care ajuta la identificarea tulburarilor de memorie si gandire la persoanele in varsta. Haideti sa vedem mai exact ce este acest test, cum functioneaza, ce limite are si cum poate contribui la depistarea dementei.

Ce este testul MMSE?

Testul MMSE este un chestionar scurt, care dureaza intre 5 si 10 minute, prin care se evalueaza functiile cognitive de baza ale unei persoane. A fost creat in anii ’70 de trei psihiatri americani – Marshal si Susan Folstein si Paul McHugh.

Scopul testului MMSE

Testul ajuta la depistarea tulburarilor cognitive si la urmarirea evolutiei lor in timp. El este folosit mai ales ca prima evaluare in suspiciunea de dementa, inclusiv Alzheimer.

Totusi, testul singur nu poate oferi un diagnostic precis. Este utilizat pentru evaluarea eficientei tratamentelor si pentru identificarea pacientilor care necesita evaluari suplimentare.

Cum este structurat

MMSE acopera mai multe domenii – orientarea in timp si spatiu, atentia si calculul, memoria recenta si de lunga durata, limbajul, intelegerea si capacitatea de a executa miscari simple.

Testul MMSE consta in 11 intrebari sau instructiuni, iar scorul maxim este de 30 de puncte. Cu cat scorul e mai mare, cu atat functia cognitiva este mai buna.

Cine il aplica

De obicei este realizat de un medic sau psiholog, in cadrul unei discutii fata in fata. Este important ca rezultatele sa fie interpretate tinand cont de nivelul de educatie, cultura si particularitatile fiecarei persoane.

Oferim evaluarea MMSE atat in cabinet, cat si la domiciliu, pentru a-ti fi cat mai usor. Este un test recunoscut international, util pentru depistarea din timp a problemelor de memorie si gandire.

 

Cum se desfasoara testul MMSE?

Testul include o serie de intrebari si instructiuni simple, prin care se verifica mai multe aspecte ale functiilor cognitive, si anume:

• Orientarea: persoana este intrebata ce data este, unde se afla, si alte detalii asemanatoare.
• Memoria imediata: se citesc cateva cuvinte pe care pacientul trebuie sa le repete imediat.
• Atentia si calculul: de exemplu, se cere scaderea repetata a numarului 7 pornind de la 100.
• Memoria recenta: pacientul este rugat sa-si aminteasca cuvintele enumerate anterior.
• Limbajul: se verifica abilitatea de a numi obiecte, de a repeta o propozitie simpla, de a urma instructiuni scrise.

Un alt test frecvent utilizat in evaluarea functiilor cognitive este testul ceasului care poate fi folosit complementar testului MMSE pentru a oferi o imagine mai buna a starii cognitive a pacientului, mai ales in cazurile de dementa timpurie sau frontotemporala.

Scorul total al testului MMSE este de 30 de puncte. In general, un rezultat sub 24 de puncte sugereaza o posibila problema cognitiva. Interpretarea finala depinde insa si de varsta si nivelul de educatie al persoanei evaluate.

Cum se interpreteaza rezultatele testului MMSE?

Interpretarea testului MMSE se face in functie de varsta, nivelul de educatie, cultura si contextul medical al pacientului. Trebuie sa tinem cont de faptul ca nu exista un prag absolut pentru un scor “normal” sau “anormal”.

Iata cateva indrumari generale pentru intelegerea rezultatelor:

• 27-30 puncte: de obicei considerat scor normal pentru o persoana cu educatie medie sau superioara. Acest punctaj sugereaza ca functia cognitiva este pastrata. Practic, daca cineva obtine 28 sau 29 de puncte, sansele de a avea probleme cognitive serioase sunt foarte mici.
• 24-26 puncte: este o zona “intermediara”.  Aici interpretarea depinde de context: educatie, limba, varsta, sanatate.  Nu inseamna automat ca exista dementa.
  • • Scorul poate fi normal la persoane cu nivel scazut de educatie sau cu bariere lingvistice, adica scorul reflecta doar contextul si nu neaparat o tulburare cognitiva.
    • Poate fi anormal la alte persoane, mai ales daca exista simptome sau factori de risc, si atunci indica necesitatea unei evaluari suplimentare.
• Sub 24 puncte: este, de obicei, un scor anormal. Poate indica tulburari cognitive, dar interpretarea finala necesita o evaluare medicala completa.

 

Limitele testului MMSE

Desi testul MMSE este utilizat pe scara larga si recunoscut pentru utilitatea sa in evaluarea deficientelor cognitive la varstnici, acesta are anumite limitari.

• Sensibilitate medie: poate exista riscul de rezultate false – persoane cu dementa care par normale la test sau invers. De aceea, MMSE nu trebuie folosit singur pentru diagnostic, ci impreuna cu alte investigatii.
• Influenta educatiei si a culturii: cei cu un nivel scazut de educatie sau cu bariere lingvistice pot obtine scoruri mai mici, chiar daca nu au dementa propriu-zisa. Prin urmare, este important sa se ajusteze pragurile de normalitate in functie de acesti factori si sa se ia in considerare alte teste cognitive adecvate fiecarui context.
• Functii executive: testul MMSE se concentreaza in principal pe functiile de memorie si limbaj, dar contribuie putin la evaluarea functiilor executive (planificare, rationament, flexibilitate mentala), care sunt adesea afectate in dementa frontotemporala si boala Alzheimer avansata. Pentru acestea, alte teste (precum BDEFS sau ACE-R) pot fi mai potrivite.

Rolul testului MMSE in diagnosticul dementei

Testul MMSE este un instrument valoros pentru screening-ul si monitorizarea deficientelor cognitive la varstnici, dar este doar un prim pas in procesul de diagnosticare a dementei. Iata cum se incadreaza intr-un proces de evaluare complet:

Istoric si examen clinic

Primul pas in diagnosticarea dementei este anamneza. Se colecteaza informatii despre sanatatea pacientului, simptomele pe care le are, factorii de risc si orice semne fizice sau neurologice. Este foarte utila si implicarea familiei sau a apropiatilor, care pot povesti despre schimbari in comportament, memorie si activitatile zilnice ale pacientului.

Testul MMSE

In aceasta etapa, testul MMSE este folosit pentru observarea eventualelor tulburari cognitive si evaluarea gravitatii acestora. Daca scorul este anormal, acest lucru poate indica necesitatea unor investigatii suplimentare, pentru a clarificarea diagnosticului si excluderea altor cauze, precum depresia, delirul sau alte afectiuni medicale.

Teste suplimentare

In functie de scorul MMSE si de constatari, se pot recomanda si alte evaluari mai detaliate: teste neuropsihologice pentru functiile executive, vizuospatiale sau de memorie, investigatii imagistice (RMN, CT, PET), analize de sange sau lichid cefalorahidian, sau evaluari ale functiilor motorii si senzoriale.

Pe langa MMSE, scala GAFS si testul ceasului, specialistii recomanda si alte teste psihologice dementa care evalueaza functii executive, memoria de lucru sau abilitatile vizuospatiale. Aceste evaluari suplimentare sunt importante pentru stabilirea tipului si gravitatii tulburarilor cognitive si a planului de ingrijire personalizat.

Diagnostic si tratament

Pe baza tuturor acestor investigatii, se poate stabili un diagnostic precis al dementei (boala Alzheimer, dementa frontotemporala, dementa vasculara etc.) si se poate propune un plan de ingrijire personalizat (tratamente medicamentoase, interventii non-medicamentoase, sprijin pentru pacient si familie, planificarea ingrijirii).

In unele situatii, rezultatele testului MMSE si ale investigatiilor medicale pot fi folosite si in cadrul evaluarii psihologice pentru handicap a persoanelor cu tulburari cognitive sau dementa. Aceasta evaluare este realizata de psihologi si are rolul de a documenta impactul afectiunii asupra vietii de zi cu zi, sprijinind astfel pacientul si familia in obtinerea de beneficii si servicii de suport.

Importanta screeningului precoce pentru tulburarile cognitive

Testul MMSE este un instrument esential pentru screening-ul si monitorizarea deficientelor cognitive la persoanele in varsta, in ciuda limitarilor sale. Acesta ofera un punct de plecare pentru identificarea semnelor de dementa si ghidarea investigatiilor medicale si neuropsihologice necesare pentru a pune un diagnostic precis.

Cu cat dementa este diagnosticata mai devreme, cu atat putem gasi solutii mai bune pentru a incetini evolutia bolii, pentru a sprijini pacientul si familia si pentru a imbunatati calitatea vietii.

Prin urmare, incurajam evaluarea regulata a memoriei si a functiilor cognitive precum si interventiile preventive pentru dementa. Impreuna, putem contribui la o viata mai suportabila si mai demna a persoanelor cu dementa si a familiilor acestora.